Literele Q, W și X au fost, cândva, ilegale în Turcia

O scriere alternativă pentru taxi în Istanbul, Turcia.

În 1928, Guvernul turc a decis să-și schimbe alfabetul. Vechiul sistem turcesc de scriere folosea scriptul arab, care a fost atât de complex, încât era extrem de dificil de stăpânit. Copiii mici aveau dificultăți în a învăța să citească limba turcă, în comparație cu alte limbi bazate pe scrierea latină. Așa ca Turcia a decis să adopte scriptul latin.

„Limba turcă a fost prizoniera de secole, iar acum își alungă lanțurile”, a declarat președintele Mustafa Kemal Atatürk. Alfabetul latin, va face limba turcă inteligibilă pentru lumea occidentală, ceea ce va ajuta țara să avanseze împreună cu națiunile progresiste.

Vechiul alfabet arab avea aproape cinci sute de caractere – un coșmar pentru un tipograf. Noul alfabet turc are doar douăzeci și nouă de caractere.

Arăta similar cu alfabetul englez, deoarece ambele folosesc același script latin. Câteva caractere speciale (cele cu diacritice) au fost adăugate pentru a se adapta nuanțelor pronunției turcești, în timp alte trei au fost eliminate. În cazul în care nu ați observat deja, aceste trei caractere sunt Q, W și X. Argumentul a fost că aceste caractere pot fi ortografiate folosind literele K, V și, respectiv, KS. Deci „Taxi” a devenit „Taksi”, iar „Nowruz”, Anul Nou Persan, a devenit „Nevruz”.

Un „taksi” din Istanbul, Turcia

Numele străzilor, magazinele, stațiile de autobuz, unitățile comerciale, garile, toate trebuiau scrise cu ajutorul noilor caractere. Ziarele și publicațiile periodice au scos aceste caractere din scriere, documentele oficiale au fost actualizate, cărțile au fost reeditate. Colțurile străziilor erau pline de grunduri acoperite cu hârtie care învățau noile caractere. Toți cetățenii cu vârsta intre șaisprezece și patruzeci de ani au fost obligați să învețe totul de la capat, iar școlile au inceput sa invete noul alfabet. Numai la Istanbul aproape două sute de mii de bărbați și femei s-au inscris la cursuri. Kemal însuși a pornit într-un turneu în Anatolia promovând schimbarea, organizând tutoriale masive si piese de teatru.

Președintele Mustafa Kemal Atatürk introducand noul alfabet turcesc pentru oamenii din Kayseri la 20 septembrie 1928.
Această statuie îl prezintă pe președintele Mustafa Kemal Atatürk introducând un nou alfabet turcesc unui copil. Statuia se află în Istanbul.

Schimbarea limbii scrise a unei întregi națiuni de paisprezece milioane de oameni în câteva săptămâni, a fost o realizare educațională extraordinară. Deși cei mai mulți dintre ei au mers special sa învețe noul alfabet, mulți au regretat pierderea frumosului scris arab, ale cărui caractere formează o mare parte din decorațile moscheelor.

Când Mustafa Kemal Atatürk, a omis cele trei caractere latine – Q, W și X – din alfabetul turc, nu a renunțat pur și simplu la ele. Le-a interzis în mod clar, considerându-le nefolositoare. Singura modalitate de a utiliza în mod legal aceste caractere, era dacă făceau parte dintr-un cuvânt împrumutat din engleza sau din alte limbi.

Kurzii, care cuprind aproximativ 20 % din populația turcă, au suportat legea legată de alfabet, pentru că se bazau pe cele trei caractere scoase în afara legii, mult mai mult decât o faceau turcii. Kurzii au propria lor limbă și propriul lor script, dar până în anii 90 au fost interzise și acestea. Turca a fost (și este încă) singura limbă oficială din țară, care i-a obligat pe kurzi să folosească noul alfabet turcesc, dar fără Q, W și X. Mulți kurzi au fost nevoiți să își schimbe numele, deoarece acele caractere nu erau permise in actele lor oficiale.

Kurzii au o lungă istorie de discriminare împotriva lor de către guvernul turc. Limitarea limbii lor a fost doar un alt mod de reprimare culturală a grupului minoritar.

Dar toate acestea au ajuns la un sfârșit fericit în octombrie 2013, când guvernul turc a ridicat interdicția de Q, W și X. În ultimii ani, guvernul a relaxat restricțiile privind învățarea și exprimarea în limba kurdă. În 2009, statul a început să lase un post de televiziune kurd de 24 de ore, sa functioneze. Anterior, numai canalele de televiziune private erau lăsate să transmită kurda, restricționate la doar 45 de minute pe zi sau patru ore pe săptămâna. În 2012, lecțiile de limba kurdă, care erau posibile numai în instituțiile private, au devenit subiect electiv în școlile publice.

Kurzii au înregistrat victorii mici ca aceasta, însă problemele mai presante, cum ar fi reforma electorala și reținerea în masă a prizonierilor kurzi continua să rămână nesoluționata.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s